Header image

 

 

BUCURESTI

 

line decor

  

line decor


 
 
 

 

ISTORICUL ŞCOLII

            In 1947 incepea, in zona Ferentari, constructia unui ansamblu de blocuri cu destinatie muncitorească si a unei scoli pentru copiii viitorilor locatari.

            Asemenea blocurilor de locuinte, cladirea scolii a fost construita din caramida, cuprinzand demisol, parter si etaj, avand 10 sali de clasa (P + E) iar la demisol a fost amenajata o cantina si spatii pentru internatul scolii.

            Constructia se finalizeaza in 1948, cand primii copii din cartier devin elevii acestei scoli.

            Incepand cu anul 1950 se extinde suprafata de studiu a scolii prin construirea a incă trei sali de clasa, a unei sali de sport la etaj, de dimensiuni mici (130 m2) şi la parter a unei sali de festivitati (asa a ramas denumirea ei de-a lungul existentei scolii) de circa 250-300 locuri.

            Suprafata totala a cladirii si a spatiului destinat curtii este de 4467 m2.

            La inceput se invata in două schimburi, insă o dată cu construirea si altor blocuri in zona Salaj prin anii 1970-1980, dar mai ales a politicii demografice din regimul comunist, populatia scolară creste (peste 1000 de elevi) si procesul de invatamant se organizeaza pe trei schimburi.

            In 1985 se desfiintează programul de semiinternat si cantina scolara, iar demisolul ramane functional doar pentru biblioteca si pentru atelierul scolar. Cu timpul datorita lipsei fondurilor pentru intretinere si igienizare, demisolul devine insalubru, cu un aspect greu de imaginat, pentru o scoala, fapt ce determina autoritatile sanitare sa nu acorde avizul de functionare pentru o mare perioada de timp.

            Conducerile acestei scoli, s-au străduit de-a lungul timpului, in masura resurselor financiare existente, sa mentină conditiile de studiu la parter si etaj, dar cladirea arata veche si imbatranita, cu o curte plina de gropi si noroi, cu portile si gardul deteriorate de lipsa de civilizatie a unor indivizi din cartier.

            In noiembrie 2000 prin Protocolul nr.27939 din 23.11.2000, scoala trece in proprietatea Consiliului Local al Primariei Sector 5.

            De politica scolara a Consiliului Local a beneficiat si Scoala nr.135, ca de altfel mai toate unitătile scolare din sectorul 5.

            Procesul de reabilitare a scolii, a inceput in august 2002, cand s-au executat lucrari de hidroizolatie a demisolului si de modernizare a grupurilor sanitare ale elevilor si a Salii de festivitati. In aceeasi perioada cu fonduri de la Consiliul Local al   sectorului 5, a fost achizitionat mobilierul scolar la cele 11 sali de clasa si scaune pentru Sala de Festivitati.

            In anii 1998-1999 două sali de clasa au fost dotate cu mobilier modular, una cu fonduri de la Consiliul Local, cealalta cu donatii de la părinti.

            Adevarata schimbare din punct de vedere estetic, functional, al destinatiei si utilizării spatiilor scolare, ale conditiilor de studiu si de siguranta ale elevilor, s-a realizat in perioada august 2004-septembrie 2005, tot cu aportul financiar al Consiliului Local al sectorului 5.

In urma acestor lucrari de reabilitare integrala, scoala a obtinut aviz de functionare si in septembrie 2005, dupa exact 20 de ani se redeschidea intr-o latura a demisolului semiinternatul scolar, acum gandit ca proiect Scoală dupa Scoala.

In vara anului 2005, s-au executat lucrari de reabilitare a curtii, s-a amenajat un spatiu verde si s-a construit un nou gard, astfel ca acest colt al civilizatiei reprezinta o frumoasa pata de culoare in cenusiul, mohoratul şi uneori insalubrul Ferentari.

Din septembrie 2004, institutia noastră scolara si-a ales si un patron spiritual si de atunci figurează in lista scolilor bucurestene sub denumirea: "Şcoala cu clasele I-VIII Nr.135 Ştefan cel Mare".

In prezent denumirea scolii este "Scoala gimnaziala nr.135 Bucuresti"